Când am pornit Zazou.ro am gândit blog/site-ul mai mult decât un spațiu în care să se adune review-uri de ciocolată. Am pornit încă de la început cu informațiile nutriționale scrise ca parte obligatorie din fiecare review. Nu sunt sigur că sunt citite de toți, nu mulți știu ce înseamnă (ne vom ocupa de explicații), dar sunt importante ca un îndemn la a citi eticheta produsului. Un obicei care ar trebui să intre în reflex, un obicei util de care ar trebui să nu ne dezvățăm. Pentru că vom face astfel o alegere mai bună.

Așadar, încercăm prin informațiile nutriționale scrise la fiecare review să educăm publicul înspre obiceiuri care ar trebui să fie instinctive. Pentru că trebuie să știm ce avem în mână, ce mâncăm, de unde și să judecăm singuri dacă sunt bune pentru sănătatea noastră.

Începând de săptămâna aceasta, Zazou.ro va demara o serie de articole dedicate Fair Trade-ului. Vom explica conceptul și vom vedea ce implicații au acțiunile noastre sau ale companiilor asupra producătorilor și a întregului lanț de producție, de la bobul de cacao recoltat, până la tableta de ciocolată pe care o avem în față.

Produsele Fair Trade sunt puține. Sunt etichetate corespunzător și beneficiază de girul Fair Trade Foundation. Cu siguranță sunt și alte produse care respectă principiile, dar nu sunt etichetate cu logo-ul fundației. Campania Zazou.ro nu înseamnă că atenția ne va fi acaparată de ciocolata produsă conform principiilor comerțului Fair Trade. Vom arăta o atenție sporită mecanismului și explicării întregului proces, cu accent pe consecințele acțiunilor noastre, ale consumatorilor. Pentru că trebuie să facem un comerț echitabil.

Așadar, să aflăm împreună ce înseamnă sustenabilitate în comerțul cu cacao și cum putem ajuta noi, cumpărând ciocolată, să schimbăm industria. Pentru că trendul oricărei piețe este dat de consumator.

Producătorul de cafea Stumptown a mers în plantaţiile de cafea din Columbia pentru a arăta care sunt condiţiile în care lucrează cultivatorii locali de unde îşi cumpără boabele de cafea. A ieşit un film interesant în care, pe lângă peisaje superbe, vedem şi care sunt motivaţiile localnicilor de a duce tradiţia cultivării cafelei mai departe.

De savurat alături de o cafea aburindă.

Mi-am dat seama că am uitat şi am găsit trei melodii care să îmi reamintească. Le ascultaţi mai jos.
Anul acesta Amnesty Internaţional împlineşte 50 de ani de activitate.

Totuşi, am aflat că mă uit la o ficţiune abia după ce pe scenă a urcat regizorul, care a dezvăluit faptul că scurt-metrajul de 18 minute a fost iniţial construit ca viral, pentru a-şi promova un proiect online care nu a supravieţuit. Filmul însă intrigă în continuare şi smulge aplauze.

Lutz Heineking, jr., regizorul – nonconformist, genul de om care le spune pe bune, un fel de Michael Moore, şi-a închipuit un grup de terapie în care se adună doar persoane dependente de a face acte de caritate. Unii care şi-au dat toată averea cutiilor în care se strâng bani pentru copii bolnavi, alţii care au fost părăsiţi de familie, care îşi drămuiesc ultimii bănuţi pentru că simt o nevoie acută să dăruiască, fără să primească nimic în schimb. Un grup de dependenţi, prezentaţi sub forma unui documentar foarte bine gândit, dar dus uneori în ridicol şi exagerare.

Nu ştiu dacă putem face în realitate, în România, un grup de dependenţă a celor care sunt, să le spunem, ahtiaţi după acte de caritate. Abia dacă ne mişcă ceva de sărbători.

Dar de ce am vrea să facem asta? Cum spune şi Festivalul, sau Mihai Constantinescu:) “E o lume minunată?!” E! Dacă ne-o facem noi să fie.

Toate acestea mi-au venit în minte în momentul în care am văzut melodia lansată de TAP Portugal. O colaborare între Mariza, Paulo Flores şi Roberta Sá – De Braços Abertos. “Cu braţele deschise” este imnul companiei aeriene portugheze, care a reuşit să lanseze un cântec deloc penibil, cu versuri fresh, optimiste, în aceeaşi viziune cu brandul. O melodie care beneficiază la final şi de aportul angajaţilor TAP. Cei trei artişti, din Portugalia, Angola şi Brazilia, reprezintă pieţele pe care TAP operează.

Avem, deci, o dovadă de marketing făcut cu cap, o campanie, după mine, ca la carte. Un exemplu bun de endorsment şi comunicare internă. O campanie gândită.

Mariza, Paulo Flores e Roberta Sá – De Braços Abertos

Campanii se derulează pe Facebook, se fac grupuri, cauze care de care mai stupide, iar companiile îşi creează pagini sau chiar conturi la care adaugă friends. Nu mai spun că fiecare dintre noi şi-a creat o strategie de prezenţă socială pe FB. Mai mult sau mai puţin conştient. Cert este că, acum cu social media pe val, reţeaua socială se bucură de atenţie sporită.

Aşa că nu e de mirare ca o campanie să se folosească de notorietatea FB pentru a-şi face cunoscute mesajele. Amnesty International Portugalia şi Leo Burnett Iberia au lansat proiectul TyrannyBook construit după platforma Facebook. Mai jos descrierea proiectului:

Tyrannybook este o reţea socială dedicată supravegherii unora dintre liderii mondiali care încalcă cel mai mult drepturile omului.
Prin construirea unei comunităţi globale de apărători ai drepturilor omului, Amnesty International Portugalia îşi propune să se implice mai mult în reţelele sociale în cursul acestui an, nu numai pentru a obţine vizibilitatea platformei web, dar şi pentru a facilita contactul dintre cauzele pe care le promovează şi public.

Astfel s-a născut Tyrannybook, o reţea socială care are ca scop generarea de conştientizare  a atrocităţilor nenumărate care au loc pe tot globul. Folosind acest sistem, utilizatorii pot fi notificaţi cu privire la greşelile comise de lideri ai lumii împotriva Drepturilor Omului.

Scrise de către Amnesty International, profilele tiranilor sunt actualizate atât de către organizaţia în sine, cât şi de către utilizatori, în funcţie de situaţia actuală a ţărilor în care aceştia conduc. Cu trecerea timpului, se va extinde baza de date de profiluri. Este la latitudinea fiecărui utilizator să decidă care lideri sunt mai intereanţi de urmărit. Între ei, utilizatorii pot deveni chiar aliaţi, schimbând puncte de vedere şi discutând chestiuni curente.

Aceasta este prima versiune a site-ului. Şi ca orice reţea socială, acesta va creşte şi va fi actualizată constant cu noi instrumente şi noi funcţii.

În această primă fază există zece tirani: Robert Mugabe din Zimbabwe, Omar Al-Bashir din Sudan, Kim Jong Il din Coreea de Nord, Than Shwe din Myanmar, Hu Jintau din China, Mahmoud Ahmadinejad din Iran, Thomas Lubanga Dyilo din Republica Democrată Congo, Radovan Karadzic din Serbia, Aleksandr Lukashenko din Belarus şi Ramzan Kadirov Akhmadovich din Cecenia.

Nu am reuşit să văd câţi membri are reţeaua socială, dau sunt câţiva activi care văd că postează destul de mult. Imi place ideea campaniei, nu am urmărit însă cum aduc oamenii pe site şi cum îl promovează. Am văzut doar pagina de FB. Oricum, proiectul e abia lansat.

Mă întrebam la un moment dat de ce la noi nu se folosesc mai des melodii romaneşti, care ulterior să devină hit-uri, compuse special pentru reclame. Cred că sîntem prea atraşi de melodiile atent alese din reclamele la telefonie, şi melodiile româneşti nu prind. În momentul acesta îmi vine în minte doar “Viaţa are gust”. Ce alte melodii mai ştiţi?

Vă las acum să vă bucuraţi de spot şi de melodie:

Related:
Paulo Gonzo – Sei-te de cor

Mi-a plăcut campania IBM – A Smarter Planet – încă de la primul contact cu spoturile. Pentru că foloseşte foarte bine comunicarea internă ca motor al brandului corporate. E mai mult decît fac cei de la Rompetrol în spotul cu angajaţii din diferite ţări care împreună formează o formaţie, o echipă. E mai mult decît clasicul “aceştia sîntem noi, asta e compania noastră”. Şi nu pentru că spun ceva care nu s-a mai spus, ci pentru că o spun altfel. 

Spoturile sînt bine regizate iar cuvintele sînt de impact. Simplitate, oameni din culturi diferite, care au acelaşi ţel: să lucreze împreună pentru o lume mai bună. Simplitate în decor, gesturi măsurate şi cadre bine alese, cu close-up-uri în momentul în care mesajul trebuie accentuat şi reţinut.

O campanie care, prin mesajele în ton cu tendinţele mondiale actuale, mi-a ramas in minte. Mai jos sînt alte 2 spoturi din campanie. restul le găsiţi pe canalul lor de youtube IBMSocialMedia. Am găsit acolo şi o experienţă din România, în urma unui schimb efectuat prin programul intern CSC. Un angajat IBM petrece o lună, ca voluntar, în companii şi organizaţii din România, Ghana şi Filipine pentru a oferi din experienţa sa.