Pentru prima dată Paris | GeorgeToma.ro | Tasteful stories

Pentru prima dată Paris

Sunt de părere că un oraş e pe cât de romantic îl faci tu să fie. Desigur, ne plac legendele de genul “dacă treci prima dată pe sub acest pod peste Sena şi îţi săruţi iubita şi vă mai puneţi şi o dorinţă atunci se va împlini” sau “dacă încuiaţi un lacăt pe podul de acolo, iubirea voastră va fi veşnică“. Ne plac şi ajută. Aflându-le, vezi cu alţi ochi Parisul, dar romantismul nu vine de acolo. Vine din altceva.

Am fost în Franţa pentru prima dată acum câteva zile. Limba franceză nu e unul dintre punctele mele forte, în afară de formulele de salut şi titlul unui film (Je vais bien, ne t’en fais pas) pe care îl repet obsesiv de vreo 3 ani încoace, în faţa unui vorbitor de franceză mă pierd. Noroc de faptul că se găsesc uşor în Paris cei care cunosc limba engleză, mai ales în zonele turistice. Dar de cele mai multe ori nu ai nevoie de îndrumări sau nelămuriri. Harta e clară, indicatoare sunt peste tot, la supermarket în Auchan există case expres la care îţi poţi scana singur produsele şi poţi plăti prin orice metodă, deci comunicarea în franceză o poţi minimiza. Am stat în Paris 6 zile, iar la finalul lor timpul petrecut mi s-a părut scurt. Sunt unele locuri pe unde am trecut doar o singură dată şi nu simt că am văzut tot.

Dar să o luăm de la început. Dacă ai norocul să vii cu BlueAir-ul pe Aeroportul Beauvais Tille îţi trebuie răbdare. O dată la îmbarcarea în autocarul care te va transporta în Paris (o oră şi 15 minute până în oraş – 30€ dus-întors) şi te va lăsa lângă staţia de metrou Porte Maillot, şi încă o dată la coada făcută de turiştii veniţi de la aeroport la casa de bilete de la metrou. Lucru ciudat, pentru francezii de la metrou săptămâna începe luni. Asta înseamnă că dacă ajungi miercuri (cum am ajuns eu), nu are rost să îţi cumperi un abonament pe o săptămână, pentru că dai banii numai pe zilele rămase până duminică. Lucru deloc avantajos. Şi atunci cumperi carnete de bilete, câte 10, la 12,5€, reducând astfel preţul pe bilet cu aproape 50 de cenţi. I’ts a deal. În fond, la cât e de scump, aplici zicala cu mersul pe jos…

Rezolvată fiind problema transportului, te gândeşti ce să vizitezi. E utilă o programare pe zone. Arcul de Triumf, Champs Elysees, şi Luvru le poţi face într-o zi, poţi grupa muzeele astfel încăt să nu trebuiască să mergi mult pe jos. d’Orsay, Orangerie şi toate cele de pe insule (Conciergerie, Sainte-Chapelle, Notre-Dame) pot fi făcute într-o zi la foc automat, cu toate că d’Orsay şi Orangerie ar putea ocupa singure o zi întreagă. Rar apuci să vezi opere de-ale lui Monet, Van Gogh, Picasso, Rodin şi alţii. Îţi trebuie puţin timp. Se spune că numai la Luvru dacă ai sta câte un minut în faţa fiecărui exponat, ţi-ar trebui 4 luni să-l vizitezi. Însă, pentru cei care preferă arta, e de trecut pe listă. La fel cu nu e de ratat nici Atelierul lui Brâncuşi, aflat fix lângă centrul de artă modernă Georges Pompidou. Te încarci cu energie pozitivă, mai ales după ce citeşti ce scrie în caietul de amintiri.

E frumos să hoinăreşti şi pe străzi. Spre exemplu, între Notre-Dame şi Turnul Eiffel. Vei descoperi nişte străzi cochete, o piaţă stradală foarte dichisită, multe magazine de ciocolată, clătite (mai ales în cartierul latin, în Piaţa St. Michel, pe Rue St. Andre des Artes, una dintre străzile mele preferate), suveniruri… Da… că tot veni vorba de suveniruri, şi magneţi. Produsele ieftine le găsiţi în Pigalle şi Montmartre, pe lângă Moulin Rouge. Magneţii sunt acolo la jumătate de preţ. La fel şi turnuleţele, care se vând la un preţ mult mai avantajos decât la cei din faţa Turnului.

Cum spuneam, e frumos şi să stai degeaba în Paris. Să te tolăneşti pe iarbă în faţa Turnului Eiffel, sau în faţă la Luvru sau în Grădinile Luxemburg, sau să stai pe scaune în Grădinile Tuileries (între Luvru şi Orangerie). E frumos pentru că toată lumea stă şi mănâncă şi liniştea e autoimpusă. Şi asta e bine.

În Paris se mănâncă bine. De la gustările pe care le poţi lua pe stradă (clătite la tot pasul; sărate, cu brânză, sau dulci cu tot felul de creme şi ciocolată; sau kebap în Cartierul Latin), la supermarketuri (de unde e recomandat să îţi cumperi apa. Poţi lua cu 50 de cenţi o sticlă de 1,5L, în vreme ce în zonele turistice sau la magazinele mici o sticlă de jumătate trece de un euro; Şi dacă eşti atent pe străzi, poţi distinge foarte uşor Carrefour-urile Expres) până la restaurante cu specific unde o masă se poate duce de la 15 euro în sus pentru o persoană, meniu complet.

Şi să nu spuneţi că aţi fost degeaba la Paris, trebuie să încercaţi îngheţata Berthillon. O găsiţi în spate la Notre-Dame, pe insula mică, pe strada din mijloc (rue saint Louis en l’ile), la orice vânzător de îngheţată de acolo. Nu am trecut eu prin multe locuri decât o singură dată, dar pe acolo am fost de mai multe ori. :)

Pe lângă cele de mai sus, ar trebui să mai:
– mergi pe jos printre clădiri, mai ales în Montmartre.
– urci pe scări în Turnul Eiffel. Lăsaţi liftul pentru alţii, şi aşa e foarte aglomerat. Se vede mai bine de pe scări, şi afli şi povestea turnului de pe afişele puse pe ici-colo.
– mergi într-o croazieră pe Sena. Poate fi plictisitoare, dar te face să te simţi turist cu adevărat şi, în plus, ghidul de pe vapor (fie el înregistrat) îţi mai dă câteva informaţii pe care nu cred că le-ai fi aflat din altă parte.

Dar, după toate astea, se adună câte ceva care să îţi transforme oraşul într-unul romantic. Şi atunci vizita la Paris chiar a meritat.

Recomandă articolul:

  


Comentarii

1. mirelios | 11 Oct 2011 | 22:31:17

Fain si util articolul. Din pacate la pasajul cu preturile biletelor de metrou s-a omis comparatia cu celelalte tipuri de bilete, anume cel de-o saptamina si cel de o calatorie.



Tu ce crezi?



Twitter

Facebook

Instagram



Copyright

Licenţa Creative Commons