Până se decide, copilul are o poziție ciudată | GeorgeToma.ro | Tasteful stories

Până se decide, copilul are o poziție ciudată

25 Mar 2013
Etichete:

Sunt rare filmele de la care ieși fără să spui nimic; la care discuțiile cu cei cu care ai venit la cinema sunt pline de liniște. Și în jur e totul la fel. Priviri care întreabă ”cum a fost filmul?”, dar nu au voce să o spună. Asta pentru că de la Poziția Copilului ieși cu imaginea diferită a unei relații părinte-copil, și ai nevoie de timp în plus să o deslușești.

Cu o poveste orchestrată cu măiestrie, filmul te duce într-o lume în care totul se rezolvă cu intervenţii şi relații, menținute de către părinți. Iar modul în care este jucată drama face totul atât de real încât dacă nu crezi că ţi se poate întâmpa ţie, atunci cu siguranţă ştii pe cineva care se potriveşte de minune în rol.

Drama trăită e pretextul perfect pentru a prezenta relaţia tensionată dintre copil (Bogdan Dumitrache) şi mamă (Luminiţa Gheorghiu), care reuşeşte cu greu să “îşi ia mâna de pe el”. Abia în scena de final, una dintre cele mai sensibile din tot filmul, vedem că rezolvarea a stat tot timpul în acceptarea rolului de copil dependent şi trecerea spre bărbat independent. Poziţia Copilului este dur, dar tocmai pentru că e real. E dur pentru că e bine jucat, astfel încât personajele devin imagini fidele ale celor care trec pe lângă noi, cu propriile poveşti.

Trebuie amintit că Poziţia Copilului a câştigat trofeul Ursul de Aur la Festivalul de Film de la Berlin. O performanţă remarcabilă, pe măsura efortului întregii echipe. Felicitări tuturor! E unul dintre filmele care nu trebuiesc ratate.

Era să uit… mergeţi la cinema!

Recomandă articolul:

  


Tu ce crezi?



Twitter

Facebook

Instagram



Copyright

Licenţa Creative Commons