Santos & Pecadores revin după 4 ani
4 ani le-au trebuit celor de la Santos & Pecadores să se reculeagă şi să regăsească ritmurile care i-au făcut celebri. Au revenit în mai 2010 în forâă cu o piesă pe coloana sonoră a unui film portughez filmat în Statele Unite, Contraluz. O piesă de dragoste care merge ascultată şi la o cafea, dar şi în maşină, la drum lung: Tela – Santos & Pecadores: Sursa Foto: lotus-bar.com
Facts – început de august 2010
Pentru că nu am mai scris de ceva timp, le luăm pe rând: – în unul din weekend-urile trecute am testat prăjiturile de la Cofetăria Lusitană, nou deschisă în Bucureşti: Pentru amatorii dulciurilor şi cafelei portugheze, Cofetăria Lusitană din Piaţa Victoriei din Bucureşti pare a fi un Rai. Te duce puţin cu gândul la pastelarias şi la agitaţia din fiecare dimineaţă când portughezii trec să bea o bica, un espresso rapid, tare şi cât să fie sorbit dintr-o dată. Continuarea o puteţi citi pe Optzile.ro, unde am scris un review al cofetăriei. – Tot în unul dintre week-endurile trecute am… citeste mai mult
Palatul Mogoşoaia
Să fugim din Bucureşti. De parcă ne-ar ajuta cu ceva, atât timp cât DN1 sau drumul spre mare arată ca o parcare plină. Ce rost au nervii în weekend? Drumul spre Mogoşoaia era liber. Două-trei camioane, două-trei maşini şi alte două-trei radare ale poliţiei. Aşadar, alegerea de sâmbăta asta a fost una foarte bună. Palatul Mogoşoaia, parte din Centrul Cultural “Palatele Brancovenesti”, este unul dintre locurile pe care le descoperi uimit şi care îţi induc o anumită stare. Unică pentru fiecare. Eu am descoperit un loc care, în acelaşi timp, mi-a dezvăluit vechi timpuri, şi în care am avut deja-vu-uri.… citeste mai mult
MICMACS
Sincer, îmi place foarte mult Jean-Pierre Jeunet. Se înţelege, mai puţin latura lui comercială – a se citi “perioada Alien” – e de înţeles, pasiunea necesită bani care trebuiesc câştigaţi cinstit. Pasiunea lui s-a materializat în Amelie. Un film care va rămâne pentru mult timp de referinţă şi care mi-a trezit simpatia pentru modul în care se joacă cu camera, pentru unghiurile de filmare şi pentru cadrele pe care le reuşeşte. Dar nu în ultimul rând, pentru fotografia pe care a reuşit-o împreună cu Bruno Delbonnel. Aceeaşi pe care am întâlnit-o şi în Micmacs. De această dată creată împreună cu… citeste mai mult
Evadare de weekend
N-am mai fost de ceva timp la Mărăşeşti. Am tot trecut pe acolo, dar să intru în Mausoleu nu cred că am mai făcut-o din clasa a treia sau a patra. Însă weekendul trecut am reintrat, ba mai mult, am urcat şi la etaj. Puţin cam ciudat, în fond trupurile a mii de soldaţi căzuţi în războaiele din 1918 sunt acolo. Şi unde mai pui faptul că eram doar eu şi Ionela, lumină difuză şi linişte… o linişte bizară. Aproape, aproape să trag şi o sperietură. Imagini panoramice din Mausoleu Şi dacă tot am ajuns în Vrancea, şi cum drumul… citeste mai mult
Festivalul Plai şi muzică portugheză
Înainte de vă propune câteva melodii portugheze, vreau să vă recomand Festivalul PLAI din Timişoara.
Cuvântul care scoate “ruşinea la vedere”
Pe internet cuvintele trădează. E ca şi cum nu ţi-ai putea abţine un gest în faţa unei situaţii pe care nu ţi-ai dorit-o de la bun început. Spun mai mult decât linkul către profilul tău de LinkedIn. Te dezvăluie celorlalţi şi, uneori, te lasă „cu ruşinea la vedere”. Modul în care intervii într-o discuţie, felul în care te raportezi la ceilalţi prin cuvintele aşternute în comentariu le pot compara cu felul în care, prin gesturi, saluţi sau ridici vocea pentru a te impune. Încă se mai spune că întâlnirea dintre două persoane care se cunoşteau online este mult mai deschisă… citeste mai mult
Cum folosesc Facebook şi Twitter
Cred că prezenţa online este foarte importantă. Una constantă, construită pe o bază şi o strategie care să te reprezinte. Am spus-o pe la evenimentele pe la care am participat, o voi mai spune. Voi continua să cred că dacă Google nu întoarce în căutări ceea ce îţi doreşti să arate despre tine înseamnă că ai greşit undeva pe drum şi trebuie să munceşti mai mult. Recunosc că m-am concentrat în ultima vreme pe 2 canale pe care am încercat să le dezvolt diferit: Twitter şi Facebook. Am neglijat blogul dar acum, după ce i-am dat o faţă nouă, îi… citeste mai mult
Dia de Portugal
Astăzi a fost ziua naţională a Portugaliei, a lui Camões şi a comunităţilor portugheze. O zi în care am fost la primul meu concert de fado din România, în care gustul de bacalhau mi-a reamintit de terasa de lângă Jerónimos unde se serveşte peşte atât de bun şi de petrecerile cu sangria din barurile studenţeşti. Şi dacă tot veni vorba, de castane prăjite. I-am ascultat pe Carolina Pessoa şi pe Nuno Sérgio cântând fado. Au cântat din Amalia, Mariza şi au reuşit să mişte publicul în ritmul muzicii. Normal că toată sala a început să aplaude la “Uma Casa Portuguesa”… citeste mai mult
#hailafotbal ediţia a 4-a
Mi-am tot spus că voi ajunge măcar la o ediţie a #hailafotbal. Până acum am ratat primele trei ediţii, asta şi pentru că au început după ce m-am mutat din nou în Bucureşti. Astăzi însă, cu treabă prin Iaşi, am reuşit să trec să văd cum joacă băieţii. O atmosferă destinsă, şuturi multe, goluri şi multe faze tari, întreţinute de pe margine cu câte o Timişoreana. Mai jos pun pozele pe care le-am făcut:
Meniu
Flickr
Newsletter
Copyrighting & Traffic
