Mecanica inimii | GeorgeToma.ro | Tasteful stories

Mecanica inimii

Să stai în primul rând la un spectacol de teatru e o adevarată experiență. Prinzi puțin din ce se întâmplă în culise și ești aproape de emoțiile actorilor. Ai în față un al doilea spectacol și nu știi la care să fii mai atent. Te trezești într-un moment din amorțire și îți dai seama că te holbezi la cei de pe scenă și nu îți mai poți lua privirea de la ei. Și brusc realizezi că replica rostită de actori ”De ce naiba se holbează ăștia la noi?” e cât se poate de potrivită.

Am fost la Mecanica Inimii, o piesă extraordinară, scrisă dupa cartea lui Mathias Malzieu și adaptată și regizată de Chris Simion.

Am avut senzația unui ”Oscar și Tanti Roz”, pentru că povestea și personajele principale sunt asemănătoare. Îl văd pe Marius Manole ca pe “copilul etern” al teatrului, în roluri de copil destul de matur încât să perceapă lucrurile din jurul lui și, în același timp, cu o naivitate fragilă. În același timp, am văzut cum Maia Morgenstern a pus suflet în rolul pe care l-a interpretat, iar la final a rămas serioasă, apăsată de gândurile personajului ei, Madelaine.

Piesa are o tematică foarte actuală și e plină de pilde. Cu siguranță vă va plăcea Magicianul, piticul Georges Méliès, interpretat de Marian Râlea. El va fi vocea ratiunii lui Jack (Marius Manole), și nu veți uita cuvintele lui:

Dacă te temi că o să-ți fie rău, nu faci decât să mărești șansele de a-ți face rău. Uită-te la acrobați. Crezi că se gândesc o clipa că or să cadă dacă merg pe sârmă? Nicidecum. Acceptă riscul și savurează plăcerea de a înfrunta pericolul. Dacă-ți duci viața cu ochii în patru să nu-ți rupi ceva, o să te plictisești de moarte.

Dragostea pentru domnișoara Acacia (Medeea Marinescu) e cea care îi face rău lui Jack și atrage asupra lui ura lui Joe (Șerban Pavlu). Nu vă spun mai mult, pentru că povestea merită văzută pe scenă și, de ce nu, citită în carte. Eu deja am luat-o. Am găsit-o foarte ușor la Nemira.

Mecanica Inimii e o piesă care te lasă cu gândurile în pace un timp, până când începi să ți-o amintești din altă perspectivă. Închei cu ultima replica din piesă. Jack:

Viața merge înainte dar asta nu înseamnă să fiu întru-totul de acord cu ea.

Păi, nu-i așa? Mergeți să o vedeți la Bulandra.

Recomandă articolul:

  


Tu ce crezi?



Twitter

Facebook

Instagram



Copyright

Licenţa Creative Commons