Gramatica care e de acum incolo | GeorgeToma.ro | Tasteful stories

Gramatica care e de acum incolo

16 Feb 2006

Ne obisnuim de ceva timp sa acceptam schimbari din ce in ce mai dure. Ne consolam cu gindul ca “revolutia portocalie” din

Romania

nu este ce se vroia a fi, iar marile cazuri de coruptie sint orchestrate de “undeva”. In fond,ultimul sondaj de opinie al Biroului de Cercetari Sociale (BCS), dat publicitatii astazi, confirma doua lucruri deja stiute: coruptia ramine in opinia majoritatii romanilor un fenomen foarte raspindit, in timp ce increderea in clasa politica scade continuu. 

Nu despre asta vorbim insa. Academia Romana a lansat astazi o noua editie a Gramaticii limbii romane. Costa doar 15 lei noi si apare la 43 de ani de la ultimul tratat asemanator care stabilea normele si regulile limbii romane. Noua Gramatica aduce o interpretare a structurii gramaticale a limbii romane, incercind sa tina pasul cu evolutia limbii. De unde sa ne conformam regulilor noii Gramatici daca Academia nu a reusit sa ne convinga sa scriem cu “i” din “a”.

Schimbari radicale in structura limbii romane. Imposibil sa nu iasa din nou scandal referitor la acest gest al Academiei care va deveni norma din toamna acestui an. Ar trebui sa stim ca “nici o” nu exprima o “negatie definitiva” ci o disjunctie. Astfel, se spune corect: aceasta stire nu e nici o vaca, nici o capra, ci e o informatie (neavind desigur vreo legatura cu produsul final al laptelui dat de cele doua animale). Alta e situatia cind e vorba de “nicio”, care arata ca este vorba de o negatie definitiva. Un exemplu in acest sens: nicio carte nu reglementeaza mai bine evolutia limbii decit o face noua Gramatica. (sic!) 
  

Situatia este identica si cind trebuie facuta distinctia intre “nici un” sau “niciun”. Lingvistii spun ca aceasta distinctie e in spiritul limbii, e foarte utila si trebuia in cele din urma operata la nivel normativ. Alta noutate: “o data” nu se mai scrie despartit, ci impreunat (“odata”), intotdeauna cand este adverb, inclusiv in locutiuni – “odata ce”, “odata cu”. El ramane separat numai atunci cand este numeral si se opune lui “de doua ori”. Aici parca e mai simplu, nu?
  
Gramatica mai prevede o serie de reglementari specifice, destinate totusi mai curind initiatilor. Astfel, foarte pe scurt, au disparut denumirile de parti principale si parti secundare de propozitie, asta insemnind ca subiectul nu mai este parte principala de propozitie, ci un complement mai special.  Pe de alta parte, articolul nu mai este considerat parte de vorbire de aceeasi importanta cu substantivul, verbul sau adjectivul. Oricum, partile de vorbire se numesc acum clase lexico-gramaticale. 

In cele din urma, au fost multiplicate tipurile de complement, complementul direct fiind scindat in doua categorii: complement direct si complement secundar, iar complementul indirect – in complement indirect, complement prepozitional si complement posesiv.

Academia Romana, institutia care a editat noua Gramatica, a facut totodata un apel pentru folosirea unui singur sistem ortografic, respectiv cel care impune scrierea cu “a” si nu “i”, respectiv “sunt” si nu “sint”. “Trebuie sa renuntam la orgolii. Am facut din ortografie o cauza nenorocita a politicii. Nu cred ca «a» sau «i», respectiv «sunt» sau «sint» ne califica capacitatea noastra intelectuala sau morala. Nu cred ca aceasta schizofrenie care se manifesta in societatea romaneasca mai trebuie accentuata si prin doua sisteme ortografice”, a spus Eugen Simion, presedintele Academiei Romane.

______________
  
Ca un bonus:
Hotarârea  Adunarii generale a Academiei Române din 17 februarie a 1993, 

privind revenirea la “â” şi “sunt” în grafia limbii române

(apărută în Monitorul Oficial Nr. 51 din 8 martie 1993)

Hotarârea este luată în conformitate cu art.4 din Statutul Academiei Române:

  1. Se va reveni în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor şi a formei sunt (suntem, sunteţi), în conformitate cu hotărârile adoptate de Academia Română înainte de 1948, consecinţă a unui îndelungat proces istoric. 
  2. Modul de aplicare a hotărârii de la punctul 1 va fi stabilit de Prezidiul Academiei Române.

În Monitorul Oficial Nr. 59, din 22 martie 1993 sunt publicate, în anexă, Regulile “Sextil Puşcariu” pentru scrierea literelor “â” şi “î”.Literele â şi î corespund aceluiaşi sunet, întrebuinţându-se după urmatoarele reguli:

  1.  î se scrie întotdeauna la începutul şi la sfârşitul nemijlocit al cuvântului: îl îmbrăţişez, împărat, înger, îşi, îţi, amărî, coborî, hotărî, târî, urî…;
  2. tot cu î scriem şi în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la mijlocul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălţat, preaîntâmpinat.

    Vom scrie într-însul, dar dânsul;

  3. în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt..        
 __________________________________
Textul scris cu italic apartine HotNews.ro din articolul Nici o brinza? sau nicio branza?

 

Recomandă articolul:

  


Tu ce crezi?



Twitter

Facebook

Instagram



Copyright

Licenţa Creative Commons